V-ați putea imagina astăzi un om politic sau un demnitar român primit cu urale și covoare de flori de o  mulțime de oameni pe străzile New York-ului, Washington-ului sau ale altor oraşe din America? O personalitate românească al cărei discurs să fie urmărit cu sufletul la gură de milioane şi milioane de americani? O presă americană dată peste cap care nu mai putea publica altceva pe prima pagină decât ştiri legate de un român?  Toate acestea s-au întâmplat într-un moment istoric pentru România, când Regina Maria a cucerit inima Americii într-o vizită de răsunet internațional în anul 1926.

Chirilă Cătălin, Regina Maria în „inima” Americii, în revista de cultură și gândire strategică – Sinteza.

Vizita Reginei Maria în America rămâne un exemplu de diplomație regală și un succes fabulos pentru imaginea extermă a României. A fost întâmpinată extraordinar de oficialități și de mulțimile entuziaste răspândite pe străzi. Președintele Statelor Unite ale Americii a dat o recepție grandioasă pentru Regina Maria la Casa Albă, iar primarul New York-ului i-a oferit cheia orașului, în semn de admirație. Turneul Reginei Maria în SUA a reprezentat apogeul popularității sale în lume. Regina a traversat aproape toată America și Canada, de la est la vest, într-un turneu de cinci săptămâni. A încheiat călătoria cu succes, a zâmbit tuturor, și-a folosit reputația și abilitatea diplomatică ca să câștige inima americanilor.

Pe data de 18 octombrie 1926, Regina Maria începea celebra sa vizită în Statele Unite ale Americii. Regina României s-a aflat pe continentul american, în perioada 18 octombrie-24 noiembrie 1926. Intenţia de a vizita America exista încă din anii Primului Război Mondial și ai Conferinței de Pace de la Paris (1919). Așteptarea uriașă a acestui moment a creat o emulație profundă la nivelul Americii, o veritabilă lecție de marketing politic pentru oamenii politici de astăzi. Suverana României a fost aclamată pe tot parcursul voiajului. Primirea a fost pur și simplu fabuloasă. A fost considerată atunci cea mai populară femeie din țară.

Regina Maria a reușit prin vizita în America să schimbe imaginea României. Se spune că niciun alt șef de stat sau politician român nu a mai câştigat vreodată inima americanilor, așa cum a făcut Regina Maria. Suverana României avea să fie descoperită de americani drept o femeie plină de magnetism și foarte modernă.

Deplasarea sa a avut un succes de proporții. S-a bucurat de o desfășurare de forțe și de o mediatizare impresionantă din partea presei americane, avidă de senzaționalul pe care-l oferea prezența unui cap încoronat din Europa, pe tărâmul libertății și al democrației. Regina a acordat interviuri, a scris articole în presa americană și a înfruntat „focul încrucișat” al întrebărilor ziariștilor. „Pe tot drumul am fost bombardaţi de fotografi, dar pentru a scăpa de reporteri este la fel de greu, ca şi cum ar trebui să scapi de tânţari într-o mlaştină”. 

„Sosirile în America sunt pur și simplu uluitoare, pentru că imediat cazi în mâinile fotografilor care stau în șiruri formidabile, blocând drumul și străfulgerând asupra ta lumini îngrozitoare, care fac un zgomot teribil și te orbesc, astfel că un timp după aceea nu vezi decât culori zigzăgând în fața ochilor, ce șterg orice altceva”. (Regina Maria)

Primirea la New York a fost copleșitoare, zeci de mii de oameni au ieșit să o aclame pe străzile orașului. Simpla prezență a reginei a fost îndeajuns pentru a cuceri publicul american, îndrăgostit nebunește de zâmbetul ei. Regina a descris această primire în jurnalul său: „Nu mă aşteptam ca New York-ul să îmi facă o primire atât de oficială. Am fost întâmpinată cu toate onorurile militare şi civile posibile, de parcă aş fi fost regina suverană. Toate trupele fuseseră scoase la paradă, cu întreaga poliție călare. Am pornit înainte, într-o maşină deschisă, alături de unul dintre domnii oficiali şi ne-am îndreptat cu toată viteza de-a lungul uluitoarelor străzi ale New York-ului, despre care s-au auzit atâtea, cu acei gigantici, inimaginabili zgârie nori, înălțându-se deasupra noastră.

Trebuie să spun că sunt mult mai impozanți decât mi-aş fi imaginat, au o grandoare la care nu m-am aşteptat. Toată circulația a fost oprită, iar populația New York-ului mi-a făcut o primire minunată, o primire din inimă. Puteai simți, vedea, înțelege că era o primire privată, primirea cuiva pe care erau, cu adevărat bucuroşi, să o întâmpine. Mărturisesc că îmi creştea inima de mândrie şi tulburătoare emoție. Maria! Maria! Îmi auzeam numele strigat de mii de voci şi, după obiceiul american, de la geamuri se aruncau lungi ghirlande de hârtie şi tot felul de alte bucăţele de hârtie, de la miile de geamuri ale fantasticelor clădiri, până când tot aerul se umpluse de fâlfâiri albe, ca de milioane de păsări mari şi mici”.  (Regina Maria)

Adrian-Silvian Ionescu, Regina Maria și America, Editura Noi Media Print, București, 2009, pp. 113-114.

„Ajunși în fața Primăriei orașului, mașina noastră s-a oprit și mi-au fost date onoruri militare, iar eu am stat o clipă să fac cu mâna și să salut mulțimea. Am urcat solemn treptele de piatră ale acestei clădiri, iar apoi înainte de a intra în sala de festivități, unde primarul urma să-mi înmâneze medalia «The Freedom of the City», am ieșit pe balcon pentru a primi ovațiile mulțimii. Apoi a urmat marele moment solemn ce a făcut să-mi bată inima cu putere, cu toate că în general, am rămas extraordinar de calmă: am fost introdusă ceremonios în sala de recepție a Primăriei, unde am fost întâmpinată oficial de primar și mi-a fost înmânată «The Freedom of the City». Aceasta a fost condusă cu mult fast spre un scaun asemănător unui tron și invitată să mă așez cu fața la sala arhiplină, care avea și o galerie pe partea opusă. Aici primarul și-a ținut discursul de bun venit, mi-a dat o medalie de aur, special făcută pentru această ocazie și mi-a fost citit și înmânat un frumos mesaj decorat cu miniaturi. Urale, cele două imnuri, și apoi, stând foarte dreaptă și complet nepregătităm, i-am răspuns primarului cu voce clar și, sper, suficient de tare. […] În timp ce vorbeam, o mică mașinărie respingătoare se afla în fața mea, transmițând discursul în toată America”. (Regina Maria)

Adrian-Silvian Ionescu, Regina Maria și America, Editura Noi Media Print, București, 2009, p. 114.

Conform unor telegrame diplomatice românești din 19 și 20 octombrie 1926, la sosirea în New York, M.S. Regina Maria a adresat cuvinte de mulțumire americanilor, mărturisindu-le „cât de fericită este că vizitează America și face cunoștința poporului american”. La primăria orașului New York, „într-o improvizație genială, Majestatea Sa a rostit un discurs care a făcut să treacă fiori în întreaga adunare și a mișcat pe mulți până la lacrimi. Arătând binele făcut de America atât României cât și întregii Europe, în decursul războiului, Majestatea Sa a insistat asupra importanței operilor de binefacere și a exprimat calda dorință, ca pe cale umanitară și mai ales prin opera femeilor care în America joacă un rol deosebit să întrevadă, în fine, orizontul de împăciuire și înfrățire între popoare, într-o frumoasă perorațiune în culori fermecătoare. A încheiat spunând că dorește să intre în inima Americii, care întotdeauna a atras-o, precum această țară a intrat în inima Majestății Sale”.

Din volumul publicat recent de Dan Dimăncescu – „Regina Maria în America”, aflăm unele informații inedite despre discursul primarului James J. Walker și al Reginei Maria, ambele ținute în fața publicului uriaș. „Avem mii de oameni de descendență românească în acest oraș al lumii, în acest cel mai cosmopolit oraș al lumii, iar astăzi […] îmi veți da voie oare să vă asigur că românii sunt printre cei mai onorabili cetățeni pe care îi are această țară între granițele sale? Au făcut multe pentru ridicarea orașului New York”, declara primarul James J. Walker.

La acestea, Regina Maria a răspuns la rândul ei cu propriile remarci: „Sunt foarte bucuroasă să vă aud vorbind cu atâta dragoste de românii mei, pe care am venit să-i văd, la fel ca pe voi toți. Nu pot spune câte sper să văd aici, în țara voastră mare, dar știu câte poate învăța de la voi bătrâna Europă. Eu vă aduc salutul întregii Europe, pentru că am convingerea că și Europa, și America trebuie să-și întindă mâinile una spre cealaltă și că acea uriașă forță a iubirii, de care lumea ar trebui să fie plină, va ajunge la voi într-o măsură și prin mine. Dacă voi putea face ceva pentru a determina lumea, în general, să simtă că am intrat într-un timp al păcii, voi simți că vizita mea aici nu va fi fost în zadar”.

Dan Dimăncescu, Regina Maria în America, Editura Lulu.com, București, 2019, pp. 35-36.

„… Numele Maria, Maria îl auzeam strigat pe toate tonurile în timp ce treceam în grabă. Da, totul era într-un vis fantastic, încântător în acest spirit euforic și acel măreț sentiment de simpatie, pe care îl insuflau și casele. Ne-am continuat drumul, ajungând la gară, am fost urcați în trenul prezidențial și, în sunetul puternic al uralelor, am pornit spre Washington”. (Regina Maria)

Adrian-Silvian Ionescu, Regina Maria și America, Editura Noi Media Print, București, 2009, p. 115.

VIDEO Primirea spectaculoasă a Reginei Maria în New York

Regina Maria la Washington

Întâlnirea cu președintele S.U.A. la Casa Albă

După primirea triumfală din New York, cu toate onorurile cuvenite unei suverane, Regina Maria sosește la Washington unde este din nou întâmpinată pe străzi cu strigăte de bucurie și entuziasm de către americani. Pe data istorică de 19 octombrie 1926, Regina Maria avea să onoreze invitația oficială la Casa Albă unde trebuia să-l întâlnească pe președintele SUA, Calvin Coolidge. Regina descrie în jurnalul său, cu uşoară amărăciune, întrevederile protocolare și dineul oficial de la Casa Albă, dar fără să-şi piardă din umorul şi ironia fină.

„Am fost condusă înăuntru cu toată ceremonia şi toate onorurile cuvenite unei Regine, dar Preşedintele şi soția lui au venit după aceea, braț la braț, el m-a întâmpinat la fel ca pe toți ceilalți musafiri, iar apoi a părăsit din nou primul încăperea împreună cu soția sa, lăsându-mă în grija suitei sale, un fel în care, în mod sigur, un Rege nu ar fi putut părăsi o Regină. La dineu au fost aşezați pe scaune cu spătar înalt, diferite de ale noastre şi au fost serviți primii”. (Regina Maria)

Adrian-Silvian Ionescu, Regina Maria și America, Editura Noi Media Print, București, 2009, p. 119.

„Ceremonia americană este ciudată, iar președintele american [n.a. Calvin Coolidge] se comporta mai regal decât ar face-o oricare rege. De exemplu, el nu-și întâmpină musafirii, ci apare după numai după ce ei au sosit și se retrage cel dintâi, lăsându-i în seama casei sale militare. De fapt, noi nu am considera acesta un mod politicos de a primit oaspeții, dar acesta este ceremonialul lor și au aderat la el cu strictețe. Președintele este un omuleț subțire, uscățiv, cu o față ca de ceară cunoscut pentru muțenia lui. Ea [n.a. Grace Coolidge] este oacheșă, vioaie și foarte amabilă. El vorbește cu propoziții scurte ca și când cuvintele ar fi dureroase pentru el. Gura este o crestătură pe care o ține strâns închisă, nasul lung și subțire, părul un fel de roșu auriu. Este ființa cea mai seacă, cea mai tăcută și mai ne-emotivă care a fost creată vreodată, dar cu toate acestea are un fel de licărire în ochii mici pătrunzători și uneori, în colțul gurii, cu aspect neînduplecat, ceva ce ar semăna cu un «văr» îndepărtat al zâmbetului. Ea suplinește tăcerea lui de piatră prin deosebita-i vivacitate. Totuși, în ciuda tuturor acestora, președintele mi-a fost oricum simpatic”. (Regina Maria)

Adrian-Silvian Ionescu, Regina Maria și America, Editura Noi Media Print, București, 2009, p. 119.

Cu tot programul său încărcat, Regina Maria a vizitat Legația României, Casa lui Washington, Mormântul Soldatului Necunoscut, precum și Cimitirul Arlington în care au fost îngropați soldații și marinarii căzuți în diferite războaie duse de America. A depus o coroană de flori în culorile drapelului României, în timp ce o companie de soldați dădea onorurile militare. În zilele următoare, regina era așteptată să ajungă și în celelate orașe americane aflate pe lista oficială a vizitei sale.

VIDEO Regina Maria depunând flori

la Mormântul Soldatului Necunoscut

Conform autorului lucrării „Regina Maria şi America”, Adrian Silvian Ionescu consideră că Regina Maria nu a avut vreun mandat special din partea Guvernului sau a regelui pentru a discuta chestiuni politice și economice la Casa Albă. „Nu există nicio stenogramă ori alte informații privind discuțiile cu Preşedintele USA. Întrevederea a fost pur si simplu protocolară şi de foarte scurtă durată. Preşedintele Coolidge era un personaj încuiat, necomunicativ, care nu a plăcut-o pe Regină şi nici ea pe el. A încercat să se eschiveze cât a putut de repede de protocolul ce suscita o asemenea întrevedere.

Mă îndoiesc de faptul că Regina a avut vreun mandat în a discuta probleme politice. Nu am găsit nicio notiță în acest sens nici în Fondul Casa Regală de la Arhivele Naționale şi nici în Arhiva Ministerului de Externe. Al. Averescu, primul ministru de atunci, era un misogin care nu credea şi, mai ales, nu admitea ca femeile să-şi depăşească poziția şi să se amestece în politică şi în treburile oamenilor de stat.Dacă Regina a atins anumite subiecte politice a făcut-o doar în nume personal. Obiectivele ei erau mai mult de ordin economic – iar aici se pare că i se dăduse mâna liberă – şi a acționat cu oarecare eficiență, câştigând de partea sa simpatia unor industriaşi şi finanțişti care ar fi putut ajuta țara, încă marcată de criza postbelică”.

VIDEO Regina Maria în S.U.A.