În volumele publicate, Regina Maria a lăsat mărturisiri importante care au devenit printre cele mai veridice surse memorialistice în legătură cu manifestarea României în primele decenii ale secolului al XX-lea.

Ea descrie chinul și lupta prin care a trecut țara în anii războiului, modul cum s-a realizat Marea Unire din 1918, efortul diplomatic pentru recunoașterea internațională a României la Conferința de Pace de la Paris, precum și evoluția politică, diplomatică, socială și economică a țării în anii postbelici. Momentele sunt adesea trăite la intensitate maximă și sunt redate într-un stil alert și emoțional, asemenea unui reportaj realizat la fața locului.

„Deşi sunt femeie, încă de la început mi s-a acordat încredere. Mi-au fost spuse multe secrete, ştiam tot ceea ce se întâmpla.” 

„Dincolo de întreaga sa contribuție la evoluția și dezvoltarea țării, al bunului mers al treburilor politice și cel umanitar, Regina Maria ne-a lăsat drept zestre spirituală jurnalul și memoriile sale care sunt adevărate pilde cu privire la modul în care trebuie să ne raportăm la țară, indiferent de momentul istoric”. (Generalul Nicolae Ciucă – fost șef al Statului Major General al Armatei Române)

Apud Daniela Mihai, Anca Beatrice Todireanu, Regina și Frontul, Editura MLR, București, 2017.

Datorită veritabilei sale opere, Regina Maria figurează alături de numele celor mai mari și importanți memorialiști români din perioada interbelică: Constantin Argetoianu, Take Ionescu, Nicolae Iorga, I.G. Duca, Alexandru Marghiloman, Nicolae Titulescu, Lucrețiu Pătrășcanu.

Jurnalul Reginei a fost publicat în mai multe etape și poartă denumiri diferite: „Povestea vieții mele”, „Jurnal de război” și „Însemnări zilnice”. În timpul vieții sale, în intervalul 1934-1936, a văzut lumina tiparului trilogia  „The Story of My Life”, tradusă în românește sub titlul „Povestea vieții mele”. Cele trei volume cuprind fragmente de jurnal din perioada 1914-1934 când au avut loc evenimente importante din istoria României (Primul Război Mondial, Marea Unire, Conferința de Pace de la Paris ), dar și momente prin care Regina s-a implicat în promovarea externă a României.

Publicarea jurnalului a continuat și după revoluție și au fost editate trei volume despre anii războiului – Maria, Regina României, Jurnal de război, traducere din engleză de Anca Barbulescu, ediție îngrijită și prefață de Lucian Boia, Editura Humanitas, București, 2014-2015: volumul 1 (1916-1917); volumul 2 (1917-1918); volumul 3 (1918).

Maria, Regina României, Însemnări zilnice (10 volume)

• volumul 1 (ianuarie 1918-decembrie 1919);
• volumul 2 (ianuarie 1920-decembrie 1920);
• volumul 3 (ianuarie 1921-decembrie 1921);
• volumul 4 (ianuarie 1922-decembrie 1922);
• volumul 5 (ianuarie 1923-decembrie 1923);
• volumul 6 (ianuarie 1924-decembrie 1924);
• volumul 7 (ianuarie 1925-decembrie 1925);
• volumul 8 (ianuarie 1926-decembrie 1926);
• volumul 9 (ianuarie 1927-decembrie 1927);
• volumul 10 (ianuarie 1928-decembrie 1928).

Alte opere scrise de Regina Maria

Cu toate că bibliografie operei Reginei Maria este departe de a fi completă, enumerăm câteva dintre scrierile sale traduse și publicate până în prezent.

The Queen s of Romania Fairy Book, tradusă în românește sub titlul Cartea de basme a reginei României; The Voice on the Mountain, tradusă în românește sub titlul Glasul de pe munte; The Story of Naughty Kildeen, tradusă în românește sub titlul Povestea neastâmpăratei Kildeen; The Lily of Life, tradusă în românește sub titlul Crinul Vieții; The Dreamer of dreams, tradusă în românește sub titlul Visătorul de vise, 1912; My country, tradusă în românește sub titlul Țara mea; Crowned Queens, tradusă în românește sub titlul Regine încoronate, 1930; The Stealers of Night; The Lost Princess; The Magic Doll of Romania; Casele mele de vis; Copila cu ochi albaştri, Regina cea rea; Patru anotimpuri; Povestea unei inimi; Înainte şi după război; O poveste de la Sfântul Munte; Gânduri şi icoane din timpul războiului.